Academia de sanatateÎnvață să ai grijă de tine!

Afecțiunile digestive și hepatice

Afecțiunile digestive și hepatice

Afecțiunile digestive

Digestia se traduce prin amestecarea alimentelor, trecerea lor prin tractul digestiv şi, la final, descompunerea moleculelor mai mari în molecule mai mici. Din cauza alimentației nesănătoase, caracteristică a societății moderne, tulburările digestive sunt foarte frecvente. Cel mai adesea, acestea sunt rezultate ale colonului contaminat, prezenței paraziților intestinali, lipsei bacteriilor benefice sau aportului insuficient de fibre și funcționării lente a enzimelor digestive. 

Există simptome care te vor ajuta să îți dai seama cu ușurință dacă sistemul tău digestiv se mișcă în ritmul unui melc. Crampele abdominale, disconfortul abdominal, senzația de balonare și de „prea plin” grețurile, stările de vomă, arsurile stomacale, aciditatea, diareea, constipația, ocluzia intestinală sau stările de oboseală inexplicabile pot indica o digestie lentă. 

3 cauze digestiei lente:

  1. Prea multe sau prea puține fibre 

Fibrele sunt cele care mențin digestia în limite normale, având rolul de a impinge resturile în tractul intestinal. Dacă sunt prea multe, acestea pot forma o blocadă, ce va face dificilă circulația resturilor. Pe de altă parte, dacă vorbim de o dietă care nu conține suficiente fibre, toate resturile se pot acumula. 

Este important de știut că, pentru fiecare 1000 de calorii ingurgitate, este nevoie de 14 grame de fibre, astfel că, pentru o dietă medie de 2000 de calorii/zi, sunt necesare 28 de grame de fibre. Îndepărtarea de la aceste valori poate fi cauză a digestiei lente.  

  1. Hidratarea necorespunzătoare

Apa are funcția esențială de a lubrifia tractul intestinal, lăsând în urmă o structură moale prin care să treacă resturile, iar fibrele au nevoie de aceasta pentru a-și face treaba. De aceea, chiar dacă o persoană consumă cantitatea optimă de fibre, fără a bea suficientă apă, fibrele nu vor putea să susțină procesul de digestie. Cel puțin 2 litri de apă/zi sunt absolut necesari. 

  1. Alergiile la mâncare

Alergiile alimentare pot influența considerabil digestia. Odată ce un aliment problematic intră în tractul digestiv, acesta poate opri toată activitatea, dând naștere constipației. De aceea, semnele precum oboseala continuă, umflarea gurii, erupțiile pe piele sau sangele în scaune nu trebuie ignorate pentru că pot constitui semne ale unei alergii alimentare. În acest sens, grâul, ouăle, crustaceele, laptele și nucile sunt doar câteva dintre alimentele cunoscute ca provocatoare de alergii.  

Asociate, de regulă, cu problemele dietetice sau cu alergiile alimentare specifice, tulburările digestive trebuie prezentate medicului, care să ofere ajutorul necesar în tratarea acestora și pentru a preveni agravarea lor. 

Greața și vărsăturile pot varia de la sentimentul unei indispoziții în zona stomacului, până la acțiunea violentă a vărsăturilor bruște. Persoanele care au astfel de probleme trebuie să ia în calcul că simptomele de greață și vărsăturile pot fi cauzate și de un aliment reactiv sau de o intoxicație cu un agent patogen precum salmonella. Simptomele minore de greață dispar odată cu modificarea dietei. Grețurile și vărsăturile pot fi asociate cu migrene cauzate de alergii alimentare. 

Balonarea este rezultat fie al excesului de gaze acumulate în tractul digestiv sau ca urmare a eșecului tractului digestiv de a susține contracțiile peristaltice inițiale, fie pot fi cauza unei cantități insuficiente de enzime digestive și acizi biliari necesari pentru descompunerea alimentelor. Trebuie reținut că acumularea de gaze intestinale este diferită de cea care apare la nivelul colonului. 

Constipația reprezintă frecvența scăzută sau încetinirea procesului peristaltismului, rezultatul fiind eliminarea cu dificultate a scaunelor. Fecalele se pot acumula la nivelul colonului și pot rezulta reacții toxice și durere. 

Diareea apare ca urmare a frecvenței accentuate a mișcărilor intestinale, însoțită de scaune moi sau apoase. Dacă diareea se manifestă des, trebuie luată în considerare posibilitatea prezenței bolii celiace, care permite anumitor macromolecule să patrundă prin peretele instinal. De asemenea, este important de știut că diareea în crize prelungite poate duce la deficiențe nutriționale din cauza slabei absorbții a nutrieților esențiali. 

Durerile abdominale apar sub diferite forme și au intensități diferite. Crampele sunt provocate de spasmele musculare ale organelor abdominale, iar crampele severe sau colicile sunt răspunsul la reacțiile alergice la produsele alimentare. Intestinul subțire este asociat cu durerile abdominale localizate în apropierea ombilicului, în vreme ce crampele din părțile laterale și inferioară a abdomenului inferior sunt provin de la problemele colonului. 

Afecțiunile hepatice

Ficatul este un organ complex și realizează o mulțime de funcții metabolice: intervine în producerea proteinelor din sânge, reglarea glicemiei prin consumarea glucozei sau producerea ei (glicogen), are rol termoreglator, depozitează fierul, produce lichid biliar, reglează schimbul de grăsimi şi asigură detoxifierea organismului prin intermediul sistemelor enzimatice, producerea factorilor de coagulare și metabolismul hormonilor. 

De departe, cea mai importantă dintre funcțiile ficatului este transformarea principiilor alimentare (aminoacizi, monozaharide, acizi grasi etc.) absorbite din tubul digestiv și sinteza unor produși noi. Există însă situații în care acest proces al metabolismului se dereglează și ficatul sintetizează în mod excesiv grăsimi care se acumulează în celule, celule care nu vor mai funcționa corespunzător. Astfel se produce steatoza (ficat gras) care constă în încărcarea ficatului cu grăsime în exces și perturbarea funcțiilor sale. 

Una dintre cele mai comune afecțiuni ale ficatului, apărută ca urmare a stilului de viață haotic și a alimentației nesănătoase, steatoza apare frecvent în rândul adulților. Printre factorii de risc ai acestei afecțiuni se numără obezitatea, diabetul, consumul de alcool sau hipertensiunea arterială. 

Este important de știut că ficatul gras constituie punctul de plecare al tuturor afecțiunilor grave ale ficatului, precum hepatita, ciroza sau cancerul. Modul de viață și nutriția actuale, existența conservanților, a coloranților alimentari și a E-urilor au efecte negative asupra ficatului. Astfel, filtrul organismului uman, organul care metabolizează substanţele absorbite în urma digestiei din vena portă și care elimină toxinele prin bilă este puternic agresat. Bombardat zilnic cu alimente nesănătoase, bogate în grăsimi, ficatul se vede nevoit să cedeze și, în loc să respingă grăsimea, o acumulează.

Simptomele sunt minore și nespecifice, în special în partea de debut a bolii, de cele mai multe ori acestea fiind ignorate sau puse în seama altor probleme. În cazul steatozei în faza incipientă vorbim de maifestări precum tulburările de tranzit, stare de oboseală sau ușoară creștere în greutate. Situația se schimbă în fazele mai avansate, acolo unde boala ficatului gras are simptome multe și supărătoare: stări de greață, lipsa poftei de mâncare, picioare umflate, slăbire bruscă și nejustificată. 

Vestea bună este că steatoza hepatică fără complicații este reversibilă, iar celulele hepatice – regenerabile. Pentru a trata ficatul gras trebuie, în primul rând, adoptat un regim igieno-dietetic, ce constă în reducerea sau menținerea greutății corporale la valori aproape de normal, menținerea trigliceridelor, colesterolului și glicemiei în limite normale, exerciții fizice regulate, respectarea orelor de odihnă și somn, evitarea stresului, schimbarea regimului alimentar etc. 

Regimul alimentar presupune renunțarea la alimentele bogate în grăsimi nesănătoase, la dulciuri și, mai ales, la alcool. Sunt interzise slănina, afumăturile, sosurile grase, pizza, produsele lactate grase, înghețata, carnea grasă de porc, produsele de tip fast food și cartofii prăjiți. Pentru curățarea ficatului de toxine sunt necesare vitamine și minerale. Sunt permise, de asemenea, cerealele integrale, legumele, fructele, leguminoasele, lactatele degresate, ouăle de prepeliță, carnea slabă de pui și vită, somon și macrou, care îi oferă organismului nutrienții esențiali de care are nevoie pentru a funcționa normal.