Interviu cu Dr Mihaela Posea despre colesterol

Interviu cu Dr Mihaela Posea despre colesterol

Dr Mihaela Posea, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice

Doctor in Medicină 

  1. Toată lumea vorbește despre colesterol și despre importanța scăderii lui, dar ce este, pe înțelesul pacienților, colesterolul?

 Colesterolul este o substanţă care se gasește în toate celulele organismului și avem nevoie de el pentru fabricarea hormonilor sexuali (estrogen, androgen, progesteron), al hormonilor corticosteroizi dar și al vitaminei D. Organismul uman fabrică colesterolul de care are nevoie iar surplusul este inlăturat de către ficat. În ceea ce priveste colesterolul pe care îl putem lua din alimentele consumate, acesta poate proveni doar din surse de origine animală, nu și vegetală.

 În anul 2015, ghidul „Dietary Guidelines for Americans” nu mai susține o limită maximă a aportului de colesterol însa trebuie avut în vedere faptul că acest nutrient se găsește în preparatele din carne grasă și în produsele lactate cu conținut crescut de grăsimi, aceleași preparate conținând și cantități mari de grăsimi saturate al căror aport se recomandă să fie de maxim 10% din totalul energetic dintr-o zi.

În sânge, colesterolul este transportat de 2 tipuri de lipoproteine: LDL colesterol și HDL colesterol. LDL este principala lipoproteină transportoare de colesterol iar nivelurile ei plasmatice se asociază cu riscul cardiovascular, fiind denumită „colesterolul rău”. Pe de altă parte, HDL transportă colesterolul din țesuturile periferice la ficat, unde este excretat, prin urmare este cunoscut drept „colesterolul bun”.

  1. Care sunt riscurile unui colesterol crescut?

Când vorbim de un colesterol crescut e bine să vedem care tip de colesterol este depășit. Un  LDL colesterol sau „colesterolul rău” peste limita maximă a normalului se asociază cu boli precum infarct miocardic, accident vascular, arteriopatie, etc.

Nici un nivel crescut de HDL colesterol nu pare să aibă efecte mai bune. La ultimul Congres al Societății Europene de Cardiologie din 2018 au fost prezentate rezultatele unui studiu care a inclus 5965 pacienți, cu afecțiuni cardiovasculare: un nivel al HDL colesterolului sub 30 mg/dl sau peste 60 mg/dl crește riscul de mortalitate, deces cardio-vascular sau infarct miocardic non-fatal cu 62 % comparativ cu nivelul 41- 60 mg/dl (1).

  1. Ce alimente contribuie la creșterea colesterolului?

După cum spuneam, colesterol poate fi găsit doar în produsele de origine animală- carne grasă, pielea păsărilor, șorici, unt, untură, brânzeturi grase, etc. Absorbția lui poate fi modificată de alimentele care conțin fitosteroli - compuși asemănători colesterolului, dar care se găsesc în produse de origine vegetală (ulei sau semințe de susan, floarea soarelui, migdale, măsline).

  1. Colesterolul mărit este o problemă a unei anumite categorii de vârstă, sau afectează pacienții indiferent de vârstă? Ați observat un tipar in rândul pacienților cu această problemă?

Colesterolul crescut poate să afecteze orice vârstă. Formele grave  de boală, așa numitele hipercolesterolemiei familiale, se prezintă cu valori ale LDL colesterol foarte crescute, de peste 250 mg/dl și apar din copilărie.

Valori mai puțin crescute ale LDL colesterolului (până în 200 mg/dl) apar de obicei la pacienții adulți și vârstnici care suferă de obezitate, diabet zaharat, hipertensiune arterială, etc.

  1. Cum poate fi prevenită aceasta condiție pe termen lung? Este nevoie de un regim strict, sau e nevoie doar de câteva modificări ale dietei?

Cu un regim alimentar corespunzător poți controla aproximativ 10-20% din nivelul colesterolului plasmatic, de cele mai multe ori pacienții neajungând în țintele recomandate de LDL colesterol și fiind nevoie de medicație hipolipemiantă.

Nu este nevoie de un regim alimentar strict ci de un regim alimentar sănătos, care să cuprindă metode corespunzatoare  de preparare ale alimentelor dar și produse cu conținut scăzut în grăsimi. Vorbim despre evitarea prăjitului alimentelor (adică se evită consumul de șnitele, chiftele, ouă ochiuri, etc, care au fost preparate in baie de ulei încins) și se preferă consumul de mâncăruri preparate prin fierbere, la cuptor, grătar, aburi. De asemenea se evită consumul de carne roșie grasă, carne de pasăre cu piele, lactate integrale (sau cumpărate de la țărani, care nu au fost degresate în prealabil), margarină, unt, produse de la patiserie/cofetărie, alimente procesate (cârnați, mezeluri, salamuri, pateu-uri, etc).

Toate aceste recomandări sunt valabile pentru orice persoană, ele făcând parte dintr-un stil de viață sănătos.

  1. Există alimente care pot ajuta, prin introducerea lor în alimentație, la prevenirea colesterolului crescut?

După cum povesteam, există fitosterolii care pot ajuta la scăderea absorbției colesterolului și care se găsesc în ulei sau semințe de susan, floarea soarelui, migdale, măsline. Atentie însa, că uleiul, indiferent de originea lui, este alimentul cu cele mai multe calorii/100 ml, o lingură de ulei aducând aproximativ 100 kcal iar consumul în exces putând duce la acumularea unor kilograme.

  1. Cât de importantă este prevenția în cazul acestei afecțiuni?

Ca în orice boală, este mai bine să prevenim decât să tratăm. Analizele de sânge periodice pot depista nivelurile crescute de LDL colesterol și un regim alimentar echilibrat, menținerea unei greutăți normale sau evitarea fumatului sunt doar câteva dintre măsurile pe care le putem lua pentru a obține un control mai bun al colesterolului.

  1. Ce simptome ar trebui să ne alarmeze?

În cazul copiilor cu forme mai grave de boală, dislipidemia poate fi descoperită întâmplător (la efectuarea unor analize uzuale de sânge, fără simptome) sau se pot prezentă cu așa numitele xantoame tendinoase (noduli cu mărimi de milimetri) întâlnite de obicei în regiunea călcâiului sau la extensorii mâinii.

În cazul adulților, nivele crescute de LDL colesterol se depistează de multe ori, pentru prima dată, în timpul spitalizării pentru infarct miocardic acut, accident vascular, diabet zaharat nou depistat sau puseu de hipertensiune.

  1. În lipsa unor simptome, la ce interval de timp ar trebui efectuate analize de prevenție?

Conform ultimului ghid european ESC/EAS pentru managementul dislipidemiei, evaluarea profilului lipidic se recomandă tuturor bărbaților cu vârsta peste 40 de ani și femeilor cu vârsta peste 50 de ani (sau mai devreme dacă sunt la menopauză). Se recomandă, de asemenea, efectuarea acestor analize și în caz de: hipertensiune arterială, diabet zaharat, boală cronică de rinichi, boală cardiovasculară. Același ghid susține testarea în cazul pacienților care fumează sau care suferă de obezitate: au indice de masa corporală peste 30 kg/m2,  sau au circumferința abdominală peste 94 (bărbați) sau peste 80 cm (femei), sau au istoric familial de boală prematură cardiovasculară sau istoric familial de dislipidemie.

  1. Sunt suplimentele alimentare pe bază de extracte naturale o soluție în prevenirea colesterolului?

Există multe suplimente alimentare și alimente funcționale promovate ca având efect benefic în cazul pacienților care suferă de dislipidemie. Utilizarea lor este recomandată doar în acele cazuri în care și-au dovedit beneficiul în urma unor studii clinice pe termen lung. Datele de până acum susțin utilizarea alimentelor îmbogățite cu fitosteroli (1-2 g/zi) în acele cazuri în care calculul riscului cardiovascular nu impune tratamentul cu medicamente hipolipemiante (2).

  1. M. Allard-Ratick , J. Khambhati , M. Topel , P. Sandesara , L. Sperling , A. Quyyumi. Elevated HDL-C is associated with adverse cardiovascular outcomes. European Heart Journal. suppl, 2018, Vol. 39, 3.
  2. ESC Committee for Practice Guidelines (CPG) 2008–2010 and 2010–2012 Committees. ESC/EAS Guidelines for the management. s.l. : The European Society of Cardiology and the European Atherosclerosis Association, 2011.