Interviu Dr. Mihaela Victoria Vlăiculescu

24/08/2018 08:28 / Categorie: Sanatate


1. Diabetul a devenit o amenințare asupra sănătății noastre la nivel global. De ce statisticile sunt, în continuare, în creștere?

Pentru că deși autoritățile internaționale de resort (OMS, IDF) trag semnale de alarmă anual asupra importanței modificării stilului de viață și reducerii obezității, s-au făcut progrese destul de mici în această direcție. Alimentația este în continuare hipercalorică, bogată în glucide concentrate, stresul ocupațional este la cote înalte, de asemenea și sedentarismul. În final, nereușita de a schimba stilul de viață aduce după sine afecțiunile supranumite metabolice, respectiv obezitatea și diabetul zaharat tip 2.

2. Credeți că pacienții sunt suficient de bine informați cu privire la boală și riscurile acesteia?

Dacă vom compara situația actuală cu ceea ce se întampla în urmă cu 15 ani, cu siguranță pacienții sunt mai bine informați și au un acces mult mai facil la informație. Este nevoie însă de eforturi susținute în continuare, atât din partea autorităților medicale pentru a susține această campanie de informare, dar mai ales de disponibilitatea și complianța persoanelor aflate la risc în fața afecțiunilor metabolice (și putem extrapola chiar la nivel populațional, fără să exagerăm) de a urma recomandările privind stilul de viață sănătos.

 

3. Tehnologiile noi, precum cele implicate în agricultură și procesarea alimentelor, permit oamenilor să consume alimente bogate în calorii. Împreună cu sedentarismul, acest stil de viață duce la obezitate și, implicit, diabet. Cum ne putem feri de această boală, atunci când job-ul nu ne permite să mâncăm mai sănătos sau să facem sport?

Stilul de viață sănătos presupune nu doar o dietă "sănătoasă" ci și exercițiu fizic. Chiar dacă dieta este una foarte corectă, o persoană trebuie să țină cont și de masa musculară pe care o posedă și trebuie să o întrețină. Altfel spus - nu putem rezolva/preveni problemele metabolice doar prin dietă, indiferent cât de restrictivă este, sau doar prin exercițiu fizic. Trebuie să existe o îmbinare a acestora. Chiar dacă, pentru unii dintre noi, exercițiu fizic poate însemna să mergem o stație pe jos până la servici sau să urcăm 2-3 etaje pe jos, în loc să luăm liftul, atunci când se ivește ocazia. Toate aceste recomandări trebuie individualizate, dar depinde doar de noi să ne dorim să facem aceste schimbări în stilul de viață.

 

4. Diabeticii au mereu senzația de foame și trebuie să mănânce puțin și des. Ce alimente sunt indicate și pe care ar trebui să le evite?

Persoanele cu diabet nu au mereu senzația de foame, ci resimt foame doar dacă au o valoare mică a glicemiei (hipoglicemie) sau, din contră, traversează o perioadă de dezechilibru al diabetului. Este adevărat că anumite medicamente, cu potential hipoglicemiant, pot induce astfel senzația de foame, dar cred că ,,foamea" este supraapreciată și supradiscutată, chiar folosită uneori ca o justificare pentru mâncatul excesiv. Pentru că, în cele din urmă, trebuie subliniat că cel mai bun control al diabetului zaharat îl obținem tot prin controlarea alimentației, indiferent care ar fi medicamentele folosite de pacient.

Este la fel de adevărat că persoana cu diabet trebuie să mănânce puțin și mai des, prin aceasta înțelegând respectarea celor trei mese principale zilnic, și eventual adăugarea a două gustări, în funcție și de tipul de tratament pentru controlul glicemic pe care pacientul îl primește. În meniu trebuie să primeze alimentele cu un conținut mai redus în glucide cum ar fi o bună parte din legume (rosiile, ardeii, castraveții, fasolea verde, conopida) și o cantitate mai redusă de legume cu un caracter mai "făinos" precum cartoful, fasolea boabe, lintea sau năutul. Fructele pot fi consumate în funcție de conținutul lor în glucide. De exemplu, grapefruitul are puține glucide, iar strugurii, prunele și perele au un conținut mare de glucide, mai ales în perioada toamnei. În mod similar, făinoasele (pâine, orez, paste) trebuie consumate cu măsură, iar dulciurile concentrate e bine să fie evitate, fiind preferate dulciurile preparate în casă. 

 

5. Cât de des ar trebui să ne măsurăm glicemia dacă avem diabet?

Acest lucru depinde foarte mult de tratamentul pe care îl primește pacientul. Este adevărat/corect că orice persoană cu diabet zaharat tip II ar trebui să controleze glicemia între vizitele pe care le are programate la medicul specialist diabetolog; persoana care pentru controlul glicemiei urmează doar dietă, poate efectua câte o glicemie la 1-2 luni; persoana care ia antidiabetice orale (pastile pentru diabet) ar beneficia de controlul măcar săptămânal al glicemiei, iar persoana tratată cu insulină trebuie să verifice glicemia zilnic, chiar de mai multe ori în cursul aceleiași zile (în funcție de numărul de injecții cu insulină pe care și le administrează zilnic).

 

6. Dar o persoană sănătoasă - sau care nu știe că are diabet - cât de des ar trebui să-și măsoare glicemia preventiv?

Nu este necesar să măsurăm glicemia preventiv decât dacă persoana respectivă cunoaște că este o persoană cu risc crescut de diabet (de exemplu o tânără care a avut diabet gestațional și acum este din nou pe cale să devină mamă sau o persoană cu obezitate, care mai are membri ai familiei cu diabet și care a descoperit la analizele uzuale o glicemie ușor crescută). În mod normal este recomandată efectuarea analizelor așa numite uzuale, care cuprind și glicemia pe nemâncate, cu o frecvență dictată de vârstă. De aceea este esențial să trecem pe la medicul de familie pentru a primi recomandare pentru aceste analize.

 

7. Cât de importantă este prevenția în cazul acestei afecțiuni?

Prevenția este cea mai importantă! Cu atât mai mult cu cât este posibilă. Dar trebuie să facem niște "sacrificii" și să renunțăm la câteva din obiceiurile "nesănătoase".

 

8. Ce simptome ar trebui să ne alarmeze?

Scăderea ponderală neintenționatǎ în rangul a 5-10 kilograme , setea și consumul excesiv de apă (peste 3 litri zilnic), urinatul excesiv (ca volum, nu neapărat ca frecvență), vindecarea foarte lentǎ a ranilor, o stare generală proastă,  oboseală, astenie fizică.

 

9. Cât de mult influențează consumul de dulce apariția acestei boli?

Diabetul zaharat tip II este dependent în primul rând de alimentație, stilul de viață și greutatea persoanei. Deci consumul excesiv de dulciuri la o persoană cu predispoziție către boli metabolice contribuie la apariția diabetului.

 

10. Dacă avem în familie persoane care suferă de diabet, înseamnă că trebuie să fim și noi mai atenți la nivelul glicemiei?

Da. Diabetul zaharat este o afecțiune cu bază genetică, deci predispoziția către diabet poate fi transmisă rudelor, mai ales de gradul I și II. De aici depinde în continuare de factorii de mediu (alimentație, stres etc). Altfel spus, nu orice persoană care are în familie persoane cu diabet zaharat tip II va face diabet, dar dacă devine obeză, trece printr-un stres emoțional important, consumă multe dulciuri, atunci poate dezvolta diabet tip II. Aș face o mențiune importantă despre diabetul în sarcină. Este foarte important ca tinerele care rămân însărcinate să menționeze acest istoric familial de diabet zaharat tip II medicului obstetrician pentru a beneficia de testele pentru depistarea diabetului pe parcursul sarcinii (diabet gestațional).

 

11. Sunt suplimentele alimentare pe bază de extracte naturale o soluție în controlul diabetului?

Da, cu siguranță, în diabetul zaharat tip II, mai ales la pacienții aflați aproape de debutul diabetului, la care nevoia de medicamente sau insulină este redusă.

 

 

Dr. Mihaela Victoria Vlăiculescu

Medic primar Diabet, Nutriție si Boli Metabolice, medic primar Medicină Internă, Cercetător științific principal

 




Ropharma va recomanda:


Donec eu libero

Glykofit

22.90 ron